Admiterea la facultate (FEAA, UVT) promovata prin reclame de 2 lei

via tion.ro
Admitere 2011 Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor Secţia Informatică Economică Timişoara (P)

Admiterea în cadrul specializării de Informatică Economică 2011 din cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara are loc în intervalul 11-19 iulie 2011 pe bază de concurs de dosare.

Metodologia de admitere se regăseşte atât pe site-ul specializării de Informatică Economică: www.infoec.ro cât şi pe site-ul facultăţii: www.feaa.uvt.ro. Informatică Economică este veriga lipsă între lumea informatică şi lumea economică. Pregătim absolvenţii pentru a face faţă cerinţelor impuse de economia digitală şi pentru a deveni specialişti cu rol cheie în efortul de informatizare a firmelor din România.
Locurile disponibile la Admiterea din 2011 – specializarea Informatică Economică din cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor sunt:

• 30 de locuri fără taxă;
• 60 de locuri cu taxă;

Specializarea Informatică Economică are misiunea de a pregăti economişti cu competenţe bine definite în domeniul tehnologiilor informaţionale şi al sistemelor informatice pentru mediul de afaceri. In contextul actual al societăţii informaţionale şi al unei economii bazate pe cunoştinţe, aceştia au capacitatea de a se adapta la mediul economic dinamic, global şi sensibil la evoluţia tehnologiilor informaţionale.
Studiile universitare de licenţă asigură pregătirea de bază, cunoştinţele fundamentale de administrare a afacerilor, precum şi competenţele din domeniul tehnologiilor informaţionale specifice nivelului operaţional din cadrul companiilor. Capacitatea de abordare interdisciplinară a proceselor, activităţilor economice, precum şi a tehnologiilor şi sistemelor informatice de susţinere a acestora conduce la cristalizarea următoarelor:

• competenţe specifice analizei, modelării şi implementării sistemelor informaţionale pentru afaceri;
• competenţe specifice administrării bazelor de date;
• competenţe specifice proiectării şi implementării site-urilor Web;
• competenţe specifice implementării unor sisteme informatice integrate pentru afaceri;
• competenţe specifice managementului proiectelor de dezvoltare IT pentru mediul de afaceri.

Absolvenţii acestei specializări pot beneficia de bune plasamente pe piaţa forţei de muncă, dacă avem în vedere companiile străine cu sediul în ţara noastră. La nivelul oricărei organizaţii, un absolvent al specializării Informatică economică va putea activa ca şi:

• analist sisteme informaţionale;
• proiectant de sisteme informatice economice;
• manager de proiecte informaţionale;
• consultant şi/sau implementator de soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor;
• proiectant de site-uri Web şi soluţii de e-business;
• administrator de baze de date;
• programator.

Trebuie menţionat faptul că, datorită formării de bază ca licenţiat în ştiinţe economice, absolvenţii specializării Informatică economică pot dezvolta cariere în cele mai diverse domenii de activitate economică. Actualmente există un deficit important pe piaţa forţei de muncă din ţara noastră pentru toate categoriile profesionale de mai sus. Se estimează că, în următorii ani cererea va continua să crească, iar oferta de specialişti va continua să se situeze sub nivelul cererii.

Dacă te-am convins, te aşteptăm la INFORMATICĂ ECONOMICĂ (IE) şi pe www.infoec.ro !
Studiile masterale din domeniu vizează formarea unei elite cu rol determinant în societatea înformaţională, elită menită să susţină dinamica integrării tehnologiilor informaţionale şi a sistemelor informatice în mediul de afaceri. Sunt propuse două programe de studii masterale, şi anume: „Sisteme informaţionale pentru afaceri” şi „Sisteme informatice financiar-bancare”, acestea respectând cerinţele impuse programelor educaţionale specifice ciclului II Bologna. Se asigură o educaţie prin aprofundare a studiilor de licenţă, dar şi nivelul de complementaritate necesar unei integrări pe piaţa muncii.
I.Programul „Sisteme informaţionale pentru afaceri” (Business Information Systems – BIS) urmăreşte formarea unor competenţe ce vizează:

• abordarea complexă a unei organizaţii prin prisma managementului informaţiilor şi al cunoştinţelor;
• implementarea tehnologiilor informaţionale moderne în organizaţii şi crearea unei infrastructuri pentru susţinerea proceselor de afaceri;
• proiectarea şi implementarea unor sisteme informatice strategice la nivelul companiilor în vederea virtualizării şi susţinerii proceselor de tip e-business (se dobândesc competenţe specifice Business Intelligence, în domeniul securităţii informatice, precum şi al auditării sistemelor informatice pentru afaceri);
• managementul proiectelor informatice;
• implementarea unor soluţii informatice integrate la nivelul organizaţiilor.

Posibilităţile de carieră includ poziţii ca:

• analist-proiectant de sisteme informaţionale pentru afaceri;
• proiectant de soluţii de tip e-business;
• consultant/implementator de soluţii ERP;
• auditor de sisteme informaţionale pentru afaceri
• manager de proiecte informatice
• cariere în cele mai diverse domenii de activitate economică.

II.Programul „Sisteme informatice financiar-bancare” urmăreşte formarea următoarelor competenţe:

• consolidarea cunoştinţelor în domeniului financiar-bancar;
• crearea unor abilităţi de utilizare inteligentă a instrumentarului avansat din domeniul informaticii economice în cadrul sistemului bancar;
• extinderea capacităţii de implementare a unor soluţii informatice în domeniul financiar-bancar;
• dezvoltarea capacităţii de abordare interdisciplinară a problemelor legate de IT în domeniul financiar-bancar.

Posibilităţile de carieră includ poziţii:

• în sistemul financiar-bancar (analist financiar, expert/consilier, broker);
• specialist IT in domeniu.

ALEGE INTELIGENT ! Alege INFORMATICǍ ECONOMICǍ !



Comentatiu admin:
De mai bine de 10 ani admiterea la facultate este promovata prin reclame asemanatoare celor la scutece Pampers, sapun Duru, sampon Head&Shoulders. Acest lucru arata clar societatea de consum in care ne aflam si totodata tranzitia sistemului de invatamant de la unul bazat pe calitate si performanta la unul mediocru unde cantitatea conteaza.
Viitori studenti cu toate ca ce e prezentat mai sus e doar un exemplu si asemenea lui pot fi sute, sa stiti un singur lucru: pentru cei de la UVT, UPT, UBB, UAV, etc nu reprezentati decat o sursa de finantare!

Adevarul continua sa scrie despre femeia ingrijitoare de la facultatea de muzica

Femeia de serviciu cu masterat avea printre cele mai multe prezenţe. Era foarte atentă la cursuri şi punea întrebări, spun profesorii despre ea

Profesorii de la Facultatea de Muzică, surprinşi că femeia de serviciu care face curat după ei are master în robotică

Vecinii îngrijitoarei cu master în robotică: Am auzit că îşi caută de lucru, dar nu ne imaginam că ar avea facultate

Acesta nu este un caz izolat. Femeia a ales sa lucreze ca femeie de serviciu din lipsa de alte posibilitati, a facut o facultate la o varsta inaintata, iar acest lucru descurajeaza potentialii angajatori (care discrimineaza fara sa le pese!) ca sa o angajeze pe un post de inginer pe undeva...

Daca reporterii "Adevarul" ar da o tura prin Iulius Mall si ar face un reportaj intitulat "vanzatorii cu studii superioare din mall, etc etc" o sa ramana surprinsi de enormitatea de absolventi de litere, stiinte economice, psihologie, chimie,... ce lucreaza ca si vanzatori, chelneri, barmani, samd. Munca nu este o rusine, dar cum am mai aratat si alta data trebuie pus capac fabricilor de diplome din tara, ce rost are sa scoti 1000 de contabili anual daca piata cere 50 si din astia 45 cu 3-5 ani experienta?

Proiectul numit ironic FABRICI DE DIPLOME este unul ce nu urmareste castig prin marketing afiliat, adsense sau alte porcarii. Tot ce trebuie este ca cei patiti sa dea exemplu celorlati inainte ca sa comita o greseala ce ulterior o vor regreta. 

Dati mai departe, poate unul din o suta va intelege!

 

Adevarul: EXCLUSIV Femeia de serviciu cu studii superioare, diplomă de inginer mecanic şi master în robotică

A terminat masterul acum trei ani. Ca femeie de serviciu, lucrează de peste un deceniu. După şapte ani de facultate, Viorica Paşcalău s-a resemnat în a face curăţenie la Facultatea de Muzică din Timişoara. Iniţial şef de cantină, femeia a acceptat să fie îngrijitoare, pentru a nu rămâne şomeră.

Una din cele mai educate femei de serviciu face curat la Facultatea de Muzică din Timişoara. Viorica Paşcalău are diplomă de inginer şi master în sisteme robotice. Pentru slujba pe care o are, anii de cursuri şi laboratoare sunt însă inutili.

A acceptat jobul, temporar

În 1985, după ce a absolvit Liceul Economic, cu specializare în alimentaţie publică. Atunci, s-a angajat la Universitatea Politehnica, pe post de cofetar-patiser, la cantina unităţii. „Puteam să mă duc la restaurante, dar se pleca toată vara la mare, iar eu eram proaspăt măritată. Aşa am ales un post stabil", îşi aminteşte Viorica. Cu suişuri şi coborâşuri în profesie, femeia a ajuns administrator la cantina de la UVT. „În 1999, s-a desfiinţat cantina iar postul meu nu mai exista. Mi s-a propus să trec pe postul de îngrijitoare, cu promisiunea că se va înfiinţa o cantină la căminul de la Facultatea de Drept. Nu am vrut să mă duc iar la privat şi nici nu îmi permiteam să rămân şomeră. Am acceptat", povesteşte Viorica.

A intrat prima la facultate

Click pe poze pentru a vedea galerie cu FEMEIA DE SERVICIU cu masterat!

Un an mai târziu, femeia şi-a propus să îşi consolideze studiile şi aplicat pentru facultate. „Când am aflat că se poate intra pe dosar şi fără examene, am aplicat la UPT, la Inginerie Managerială Tehnologică. Am intrat prima din an, cu media mea de la Bac", a explicat aceasta.

HUMAN STORY Povestea unui orfan care a terminat un master în contabilitate şi a ajuns profesor

Între curăţenie şi laboratoare

Timp de cinci ani, femeia ducea o viaţă dublă. La lucru mătura, ştergea praful şi podeaua, în timp ce la facultate învăţa inginera maşinilor tehnice. „M-am descurcat. Laboratoarele, la care prezenţa era obligatorie, se desfăşurau după-masa, după ce terminam serviciul. Atunci lucram la un cabinet psihologic, unde şefii m-au înţeles. Lipseam de la lucru ca să ajung la cursuri şi recuperam orele în week-end sau când aveam timp liber. Învăţam noaptea. Mai citeam şi la serviciu. Cel mai rău era când lipseam de la cursuri. Îmi lua foarte mult să înţeleg materia", îşi aminteşte femeia.

Nu regretă niciun curs


Despre anii studenţiei, Viorica Paşcalău vorbeşte cu drag. „Au fost cei mai frumoşi ani. Am învăţat proiectare pe calculator, am învăţat să programăm roboţi industriali, să îi reparăm. Îmi plăcea", îşi aminteşte femeia. „Nu regret niciun moment din facultate", a conchis Viorica Paşcalău.

Reprofilarea, o luptă cu morile de vânt

Viorica îşi dorea iniţial să ajungă profesoară. Apoi, s-ar fi mulţumit cu orice job de nivelul studiilor ei. „Au fost drăguţi toţi şi mi-au explicat că vor oameni tineri pe care să îi trimită la diverse cursuri de formare prin lume, care să fie disponibili pentru orice. Eu nu am am spiritul de aventurier al unuia de 20 de ani", spune Viorica. „M-am resemnat. Mai am cinci ani şi intru în pensie", a conchis aceasta, senină.

Articol original: http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Timisoara-femeie_de_serviciu-cu-master-in-robotica-diploma-inginer-Viorica-Pascalau_0_487751718.html

Ziare.com: 53.000 de absolventi, fara loc de munca

Numarul licentiatilor care primesc somaj a ajuns, in luna septembrie, la nivelul record inregistrat in ultimii 20 de ani, ajungand ca 53.000 de tineri care au terminat o facultate sa nu aiba un loc de munca.

"In prezent, absolventii din ultimii doi ani accepta sa se angajaze si pe posturi care nu necesita o pregatire universitara, ci una liceala. La ultimult targ de joburi la care am participat erau trei tipuri de candidati cu studii superioare: tineri absolventi, somerii de la stat si persoane care mai aveau putin pana la pensie si care nu reusesc sa-si gaseasca un loc de munca sub nicio forma", sustine Mirela Marinescu, recruitment director in cadrul firmei de recrutare APT, citata de Ziarul Financiar.

In conditiile in care, anual, aproximativ 100.000 de romani termina o facultate, numarul somerilor s-a triplet in ultimii doi ani. Cresterea s-a inregistrat si in contextual in care, in 2008, au existat doua generatii de absolventi, odata cu implementarea sistemului Bologna.

De asemenea, faptul ca tinerii absolventi nu isi gasesc un loc de munca este cauzat si de pierderea de credibilitate a universitatilor, din cauza scandalurilor cu diplomele.

Rata somajului in randul absolventilor de facultate a ajuns la finele lunii septembrie la 7,9%, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Spre comparatie, in 1991 aceasta rata era de 2,3%, corespunzatoare unui numar de 8.000 de someri cu studii superioare.

Inca de la finele lui 2008, majoritatea firmelor private au inceput sa faca restructurari si sa blocheze bugetele pentru recrutare, pentru a-si putea tine afacerile pe linia de plutire, operand reduceri masive de costuri.

O mare parte din absolventii de facultate nu au reusit sa se angajeze, pentru ca firmele care mai aveau pozitii deschise au avut o plaja mai mare de candidati, cu experienta, care proveneau din randurile celor peste 570.000 de concediati de la inceputul crizei.

Absolventii de facultate primesc o indemnizatie de somaj de 255 de lei pentru o perioada de sase luni daca isi depun actele la agentia pentru ocuparea fortei de munca in termen de 60 de zile de la data absolvirii.

Aproape unu din cinci angajati cu studii superioare a asistat la reduceri de salarii in compania in care lucreaza, iar unul din zece a asistat la reducerea programului de lucru sau la somaj tehnic, arata un studiu realizat inca din luna martie a anului trecut de companiile Daedalus Millward Brown si Catalyst Solutions, pe un esantion de aproape 1.160 de angajati cu studii superioare.

Cei care inca mai fac recrutari spun ca si pretentiile salariale ale absolventilor au scazut fata de anii anteriori. Cu toate acestea, la angajare sunt preferati candid

Articol original: http://www.ziare.com/social/somaj/53-000-de-absolventi-fara-loc-de-munca-1054516

Se apropie admiterea la facultate, feriti-va de cei ce vor sa va abureasca!

Universitatea Politehnica din Timisoara

...cu facultatile ce produc someri in ritm alarmant:
Facultatea de Chimie Industriala si Ingineria Mediului

Facultatea de Management in Productie si Transporturi:

Facultatea de Mecanica(unele specializari de aici!)

Facultatea de Inginerie Hunedoara:

Care inca produce metalurgisti (rebranduit stiinta materialelor) desi Arcelor Mital a restrans activitatea mult, ba chiar se doreste inchiderea. O facultate ce contribuie cu mult la pastrarea ratei somejului in judet la 20%
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj

Cu Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica

La care adaug: Facultatea de Fizica, Drept, Biologie, Geografie, Stiinte Economice, Facultati de genul: Relatii/Comunicare,Litere, etc
Universitatea de Vest din Timisoara prin facultatile de: Fizica, Chimie-Biologie-Geografie, Litere, Stiinte Economice, Comunicare/Relatii, etc

Universitatile date ca exemplu se regasesc oriunde in Romania, existenta lor depinde in mare parte de naivitatea celor ce doresc sa se inroleze.

Acest material nu este indreptat impotriva specializarilor mentionate mai sus, nu se doreste eliminarea acestora ci doar adjustarea numarului de stundenti in raport cu cererea. De exemplu un numar mare de absolventi de biologie ce vand pantofi in Mall nu face cinste facultatii de biologie! acest lucru nu poate decat sa traga un semnal de alarma.

Financiarul: Universităţile scot şomeri pe bandă rulantă: unu din cinci absolvenţi de facultate nu-şi găseşte job

- Aproape 20% din cei 115.000 de absolventi de studii superioare de anul trecut s-au inscris in evidentele Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), pentru că nu au reuşit să-şi găsească un loc de muncă după ce au primit diplomele de licenţă. Indemnizaţia de şomaj pentru absolvenţii de facultate este de 300 de lei pe lună şi se acordă pentru o perioadă de până la nouă luni.

.

Anul trecut, din cei 40.200 de someri cu studii superioare care nu au avut un loc de munca, mai bine de jumatate (21.600) erau someri nou intrati in evidentele agentiei, adica proaspeti absolventi de facultate, informează Ziarul Financiar.

O mare parte din absolventii de facultate nu a reusit sa se angajeze, pentru ca firmele care au mai facut angajari anul trecut au avut o plaja mai mare de candidati, cu experienta, care proveneau din randurile celor 300.000 de angajati concediati anul trecut din companiile private.

Rata somajului in randul absolventilor de facultate a crescut constant in ultimii cinci ani, ajungand de la 3,8% la 6,4% la finele lunii februarie a acestui an, numarul somerilor cu studii superioare fiind de peste 48.000 in prezent, de aproape trei ori mai mare fata de 2006.

Articol original: http://www.financiarul.ro/2010/05/25/universitatile-scot-someri-pe-banda-rulanta-unu-din-cinci-absolventi-de-facultate-nu-si-gaseste-job/

Adevarul: Facultăţi care scot şomeri pe bandă

România produce anual mii de licenţiaţi în domenii de care piaţa muncii nu mai are nevoie demult. Aceste facultăţi conservă locurile de muncă ale cadrelor didactice, dar le oferă absolvenţilor puţine şanse de a profesa în meseria pentru care s-au pregătit.

Metalurgia, Siderurgia, Petrochimia au dispărut rând pe rând ca ramuri industriale în tranziţia românească de la economia socialistă la cea capitalistă. Numărul angajaţilor din aceste sectoare s-a redus de câteva zeci de ori, însă facultăţile de profil au continuat să scoată absolvenţi pe bandă rulantă. E drept, nu în aceeaşi cantitate ca înainte, ci doar la jumătate.
Anul trecut, 350 de tineri au devenit, printr-o admitere pe bază de dosar, studenţi la Facultatea de Metalurgie, redenumită „Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Metalelor", din cadrul Universităţii „Politehnica" din Bucureşti.

Ce e în capul studenţilor

Narcisa Mina este o bucureşteancă studentă la metalurgie. A venit la această facultate pentru că i-au plăcut poveştile auzite la sora ei, absolventă a aceleiaşi facultăţi. Ba mai mult decât atât, Narcisa a convins-o şi pe prietena sa, Oana Isac să o urmeze. Când au început ele facultatea, marile combinate ALRO şi Mitall angajau încă. De când cu criza, spun ele, „ALRO a făcut disponibilizări, chiar şi de ingineri". Nici Galaţiul nu mai scoate posturi. Cu toate acestea, Oana visează să lucreze în oţelărie la Călăraşi.

Radu Milea este student la a doua facultate. A terminat Telecomunicaţiile şi Metalurgia o face pentru a avea „o poliţă de asigurare". „Este rezerva mea să am mai multe şanse în viaţă. Sunt din Buzău şi acolo există şase-şapte societăţi de profil. Sper să găsesc ceva", spune Radu.

Pe site-ul de recrutare myjob, Metalurgia nici măcar nu există ca domeniu, ofertele de muncă fiind aproape inexistente. Singurele solicitări de ingineri metalurgi înregistrate de firmele de recrutare vin din străinătate (în special, Canada şi Australia), dar şi acestea foarte rare. Pentru astfel de posturi se solicită experienţă de cel puţin trei ani, astfel încât ele nu sunt accesibile proaspeţilor absolvenţi.

O ţară de jurişti fără slujbe

Un alt tip de situaţie se întâlneşte la facultăţile de Drept, de stat sau private, furnizoare de mii de absolvenţi anual. O facultate folositoare, dar cu o piaţă deja arhiplină şi cu cifre de şcolarizare în continuă creştere. Facultăţile de stat din Bucureşti, Cluj- Napoca, Iaşi, Timişoara, Craiova şi Sibiu au avut la admiterea din 2009 peste 9.000 de locuri, cu sau fără taxă, la învăţământul de zi, fără frecvenţă sau la distanţă. Acestora li se adaugă locurile din alte 22 de facultăţi private.

Pe de altă parte, absolvenţii promoţiei 2009 şi ai anilor anteriori au putut candida anul trecut pentru doar 720 de locuri de avocaţi stagiari, 136 de posturi de notari stagiari şi pentru cele 130 de locuri scoase la concurs pentru intrarea în magistratură (70 pentru judecători şi 60 pentru procurori). Restul licenţiaţilor au, în cel mai bun caz, şansa de a ajunge jurişti.

Dar şi aici capacitatea de absorbţie a pieţei e modestă. Pe site-ul sus amintit, în 2008 au fost 1.200 de posturi disponibile, iar în 2009 oferta a scăzut la jumătate.

Iuliana Badea, expert în recrutare la Lugera&Mackler, spune că: „De exemplu, cei mai mulţi absolvenţi de Drept se orientează spre marketing şi spre vânzări".

Obsesia „eco"

În mod paradoxal, în pofida problemelor de mediu pe care România le are, meseria de „specialist în mediu" nu are piaţă. Facultăţile scot însă anual mii de ingineri profilaţi pe aşa ceva, pe motiv că specializarea este „de viitor". Prin urmare, oferta de instruire se regăseşte în programele tuturor instituţiilor de învăţământ superior bucureştene, de la Universitatea Bucureşti până la Ştiinţe Agronomice. Celelalte facultăţi din ţară, toate, au şi ele câte o secţie de „mediu".

Călin Baciu, decanul Facultăţii de Ştiinţa Mediului, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, recunoaşte că nu a măsurat niciodată cererea de pe piaţa forţei de muncă comparativ cu cifra de şcolarizare. Dar, spune el, „absolvenţii de la Mediu sunt căutaţi".

Au fost cazuri, povesteşte decanul Baciu, când angajatorii au venit la facultate pentru a-şi alege viitorii angajaţi. „În general, angajatorii sunt foarte pretenţioşi. Îi aleg pe cei mai buni", spune decanul. Călin Baciu nu ştie câţi dintre absolvenţii facultăţii înfiinţate în 2002 şi-au găsit un job până în momentul de faţă. Nici studenţii de la Mediu (cam 2.700 pe an) nu ştiu câte posturi sunt puse la bătaie anual în acest domeniu.

Acelaşi paradox îl întâlnim şi în privinţa absolvenţilor de la Agronomie. Cu toate că în România agricultura se face „după ureche" şi ar fi nevoie de specialişti, absolvenţii nu au decât şansa de a-şi pune pe picioare propria afacere. Ferme zootehnice nu mai există, iar în silvicultură curg disponibilizările. Singura specialitate care are piaţă este cea de peisagist.

Metalurgia scoate semieconomişti

Profesorii care predau la aceste facultăţi nu au însă ce să-şi reproşeze. Conferenţiar dr inginer Mircea Dobrescu, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Metalelor din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, susţine că fostei Facultăţi „de Metalurgie" i s-a schimbat profilul pentru ca „studenţii să aibă mai multe şanse în viitoarea lor carieră".

El arată că, în afară de „ingineria metalelor", au apărut şi specializări precum „ingineria medicală", pentru materialele folosite la implanturile din medicină. Numai că România nu produce aşa ceva, ci importă. Alte specializări apărute sunt „ingineria economică" şi ingineria mediului".

Despre ingineria economică, de exemplu, Mircea Dobrescu spune că 40% din cursuri sunt economice, adică marketing, management, resurse umane etc, iar diploma este de inginer- economist. „Desigur, asta nu înseamnă că e 100% economist. Poate face însă un master la Academia de Studii Economice şi asta îi va da posibilitatea de a lucra inclusiv ca economist", a explicat profesorul.

Un post de economist este însă greu de găsit în condiţiile în care piaţa muncii a fost inundată de absolvenţii ASE-ului şi de cei ai facultăţilor private. În acest an universitar, de exemplu, numai la ASE Bucureşti erau înregistraţi circa 15.000 de studenţi şi un număr similar de masteranzi.

Admiterea nu e corelată cu piaţa muncii

Cu toate că nu oferă practic nicio perspectivă de angajarea absolvenţilor, profesorii ţin cu dinţii de catedre. Anca Oprişor, proiect manager la Societatea Academică Română, spune că cifrele de şcolarizare sunt stabilite de universităţi în funcţie de alţi factori decât cei normali.

Miclea: „Universităţile vând iluzii"

„Toate facultăţile se străduiesc să atragă un număr cât mai mare de studenţi pentru a păstra locul de muncă al cadrelor didactice care predau acolo. Standardele academice sunt coborâte de teamă că vor pleca spre alte facultăţi", a explicat expertul în educaţie mecanismul supravieţuirii acestor specializări.

Lipsa unui plan economic de dezvoltare pe termen lung la nivel naţional complică şi mai tare situaţia. Fostul ministru al Educaţiei, profesorul Mircea Miclea, acum şeful Comisiei prezidenţiale pentru educaţie, spune că a încercat, în scurta perioadă cât a condus Ministerul Educaţiei, să facă o previziune pe termen lung a modului în care se vor mişca diferite industrii.

Ea le-ar fi fost de ajutor universităţilor, pentru se orienta la întocmirea cifrelor de şcolarizare. Miclea i-a invitat pe oamenii de afaceri să-l ajute la întocmirea acestei prognoze. „Investitorii n-au putut să-mi spună cum va evolua în următorii zece ani, de exemplu, industria în care operau ei. Singurele estimări erau pe doi, cel mult trei ani", explică fostul ministru.

Mircea Miclea afirmă că autorităţile erau obligate să elaboreze o strategie de dezvoltare economico-socială pe termen lung, 10 - 20 de ani, care să spună pe ce industrii pariază România, fie că este vorba despre IT, agricultură, turism sau orice altceva. O astfel de strategie ar fi ajutat şi universităţile să-şi calibreze cifrele de şcolarizare pe un orizont de timp mai larg, dar le-ar fi folosit şi tinerilor ajunşi în momentul de a opta pentru o facultate sau alta.

„Incapacitatea guvernelor de a elabora un astfel de proiect pe termen lung nu deresponsabilizează universităţile", a explicat profesorul universitar Mircea Miclea. „Universităţile au ajuns să vândă iluzii în loc de meserii", a conchis el.

Consilierea, o şansă de a redresa situaţia

Tabloul sumbru al discrepanţei dintre oferta facultăţilor şi cererea de pe piaţa joburilor se completează şi cu o altă presiune exercitată asupra universităţilor. Este vorba de piaţa cererii studenţilor, căreia universităţile îi cedează foarte uşor, spune profesorul Mircea Miclea: „A existat şi există o solicitare excesiv de mare în comparaţie cu nevoile pieţei, pentru anumite specializări, precum ştiinţele juridice sau ştiinţele economice. Liceenilor ar trebui să li se spună câte şanse au pe piaţa muncii, să fie consiliaţi în momentul alegerii, să ştie câţi absolvenţi din domeniul dorit de ei sunt pe piaţă".

Astfel, universităţile ar fi obligate să-şi reducă cifrele de şcolarizare, iar absolvenţii nu s-ar mai trezi că nu-şi pot folosi diplomele.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, în virtutea autonomiei universitare, nu au pârghii pentru a impune o anumită orientare a facultăţilor. Nu pot face altceva decât să aprobe cifrele de şcolarizare.

"Fostei facultăţi de Metalurgie i s-a schimbat profilul pentru ca studenţii să aibă mai multe şanse în viitoarea lor carieră. În afară de ingineria metalelor au apărut şi specializări precum ingineria medicală."

Mircea Dobrescu conferenţiar

“ Investitorii n-au putut să-mi spună cum va evolua în următorii zece ani, de exemplu, industria în care operau ei. ”

Mircea Miclea fost ministru al Educaţiei


Articol original: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Facultati_care_scot_someri_pe_banda_0_191381296.html

Bistriteanul.ro:Politehnica si ASE-ul, facultatile care "produc" someri pe banda

Toti mai multi tineri care termina o scoala, fie ea profesionala, liceu sau facultate, devin someri si isi cauta cu disperare un loc de munca. In 2010, cele mai multe persoane aflate in cautarea unui loc de munca au terminat specializari in domeniul tehnic, contabil sau inginerie.

Sute de tineri care termina scoala: profesionala, liceu sau facultate, isi cauta un loc de munca. Daca inainte de 1989 nu se punea problema ca un tanar iesit de pe bancile scolii sa nu-si gaseasca de lucru, in zilele noastre situatia este deplorabila.

In 2010, de la luna la luna, tot mai multi absolventi isi cauta cu disperare un loc de munca. Daca in prima luna a anului 2010 in evidentele AJOFM erau 961 de tineri care au absolvit in 2009 fara un loc de munca, la finele lunii decembrie 2010 numarul absolventilor - someri era de 1082.

Cei mai multi dintre absolventii aflati in cautarea unui loc de munca au terminat profile tehnice - 414, profile contabile - 86 si inginerie - 55.

Muncitori necalificati si lucratori in diferite domenii aflati in cautarea unui loc de munca in 2010 au fost 119.

Anul trecut, “proaspeti iesiti de pe bancile scolii”, 42 de elevi cu calificare de profesor si-au depus dosarele la AJOFM BN in speranta ca poate, poate isi vor gasi de lucru la vreo scoala din judet.

Alti 27 de functionari administrativi, 14 inspectori, 24 de operatori, 31 de lacatusi, 29 de mecanici, 26 de agenti comerciali si 11 sportivi specialisti isi cautau in 2010 un loc de munca.

Anul trecut, la serviciile si ajutorul oferit de Agentia Judeteana de Ocuparea Fortei de Munca Bistrita-Nasaud au apelat 295 de persoane care au terminat studii superioare, doua persoane care aveau doar opt clase, 624 de bistriteni care au terminat liceul, doi care au urmat forma de invatamant special si 170 de persoane care au finalizat studiile la o scoala de ucenici, meserii, profesionala sau postliceala.

Aricol original: http://www.bistriteanul.ro/Politehnica_si_ASE-ul_facultatile_care_produc_someri_pe_banda-1299769524991.html

Preluare: SOMERI CU STUDII SUPERIOARE

Persoanele cu studii superioare sunt din nou date la o parte de pe piaţa locurilor de muncă din judeţul nostru. Cei care şi-au făcut speranţe că îşi vor găşi un job, odată cu bursa locurilor de muncă, sunt din nou dezamăgiţi. Angajatorii pun la dispoziţie doar 20 de locuri, pentru absolvenţii de facultate. Asta în condiţiile în care, anual, numai universităţile din Tg Jiu scot peste 2.000 de absolvenţi.
Universitatea Constantin Brâncuşi scoate şi în acest an forţă proaspătă de muncă. Peste 1.500 de studenţi termină în vară o facultate şi încep marea căutare a unui job, care să le asigure traiul zilnic. Cei mai mulţi vor să fie economişti chiar dacă în acest domeniu, locurile de muncă sunt foarte rare.Acestora li se adaugă absolvenţii altor două universităţi private: Titu Maiorescu şi Spiru Haret. Avantajaţi sunt, însă, gorjenii cu studii medii. Pentru aceştia, agenţii economici oferă, în data de 15 aprilie, când va avea loc bursa locurilor de muncă, peste 380 de job-uri.Deşi sunt absolvenţi ai unei facultăţi, din cauza lipsei locurilor de muncă din România, foarte mulţi gorjeni cu studii superioare aleg să plece peste hotare. Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă avea disponibile, săptămâna trecută, 500 de locuri de muncă în ţări precum Danemarca, Spania şi Marea Britanie. Cele mai mmullte, îînsă, în agricultură.


Articol original: http://www.rtvonline.ro/14413/someri-cu-studii-superioare.html

Adevarul: Paradox: cele mai căutate facultăţi din Cluj fabrică şomeri

Realităţile de pe piaţa muncii nu au nicio legătură cu cele mai curtate specializări universitare. Meseriile de jurnalist, comunicator, avocat, psiholog sau arhitect sunt cele mai atractive pentru absolvenţii de liceu care au ales să candideze la o facultatedin Cluj.

Concurenţa pentru un loc de student la buget în aceste specializări nu se se regăseşte însă în realităţile de pe piaţa muncii. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM), în acest moment la nivelul judeţului nu există nici un loc de muncă vacant pe aceste domenii.

„Locuri de muncă nu există în acest momente pentru aceste domenii. Pe juridic avem unul, maxim două posturi pe lună, în acest moment nu există niciunul, iar pe domeniul psihologie într-un an avem maxim 20 de locuri”, a declarat Daniel Don, şeful AJOFM.

Potrivit lui Don, nici peste trei ani, atunci când îşi vor termina studiile „bobocii” dinn 2010, nu vor exista locuri de muncă pe aceste domenii. „În continuare se fac facultăţi pe profiluri pe care piaţa nu le cere. În următorii trei ani aceste posturi nu vor fi cerute”, a mai spus Don.

De acest lucru nu au ţinut cont însă cei 2519 de absolvenţi de liceu care au candidat pentru 382 de locuri bugetate la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj. Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării, specializările „Jurnalism”, „Comunicare şi relaţii publice” şi „Publicitate”, din cadrul acestei facultăţi, a înregistrat o concurenţă-record: 1.712 de candidaţi pe 153 de locuri subvenţionate, ceea ce înseamnă 11 candidaţi pe un singur loc.

Dezorientaţi

Marea majoritate a celor care au fost admişi nu pot motiva de ce au ales să studieze aceste specializări. „Nu ştiu de ce am ales această facultate. Nu m-am gândit dacă voi avea loc de muncă ulterior. Nu m-am decis ce vreau să fiu. Mi-ar plăcea poate să fiu purtător de cuvânt”, a declarat Fejer Kinga, din Harghita, care a fost admisă la secţia „Jurnalism“ şi la secţia „Comunicare şi Relaţii Publice“.

Acelaşi răspuns l-a dat şi un grup de absolvente admise la „Comunicare şi Relaţii Publice“, care au motivat doar că şi-au dorit să nu piardă prietenia legată la liceul unde au studiat. „Suntem şase colege şi am vrut să rămânem împreună. Nu ştiu de ce am dat aici. Aşa... Asta am vrut, oarecum, toate”, a spus Andreea Micheş.

La Drept s-a picat cu 9,71

Clasamentul celor mai atractive facultăţi este continuat de Facultatea de Drept, unde au concurat 6,46 de candidaţi, pentru unul din cele 166 de locuri subveţionate de stat. Pe primele locuri au fost nu mai puţin de patru elevi cu note de 10, iar absolvenţii de liceu care au avut media de admitere sub 9,71 au fost admişi doar în regim cu taxă.

Şi cei care îşi doresc să devină arhitecţi au dat piept cu o concurenţă „de foc”: şase candidaţi pe un loc bugetat. Aici au dat admitere 420 de candidaţi, fiind puse la dispoziţie doar 70 de locuri la buget.

Puţini au fost cei care au prins un loc pentru care nu vor scoate din buzunare câteva mii de lei anual şi la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei. Aici concurenţa a fost de 5.53 pe loc. La secţia română, la specializarea psihologie au candidat nu mai puţin de 10 absolvenţi de liceu, pentru un singur loc. Şi mediile de admitere au fost pe măsură, ultima notă de intrare la buget fiind 9.70.

Notorietatea bate decizia raţională

Potrivit lui Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” aceste specializări sunt preferate de tineri datorită notorietăţii la care speră, dacă vor ajunge să le profeseze.

„Tinerii doresc să obţină totul mai facil. Nu se mai îndreaptă spre facultăţi dure, gen chimie sau fizică. Notorietatea şi promovarea bat decizia raţională”, a spus David. Acesta a precizat că absolvenţii de Drept şi Psihologie sunt atraşi şi de posibilitatea deschiderii unui cabinet de profil.

Articol original: http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Paradox-_cele_mai_cautate_facultati_din_Cluj_fabrica_someri_0_306569569.html

Antena1: Facultatile din Romania, fabrici de someri

Criza a imputinat locurile de munca, iar daca totusi se fac angajari, firmele cer oameni cu eperienta. Asa se face ca multi dintre absolventii de facultate ajung sa se angajeze in alte domenii decat cele pentru care s-au pregatit. Asta daca nu aleg sa plece din tara.
facultate
Potrivit unui sondaj realizat la Iasi, jumatate dintre studentii romani cred ca scoala ii pregateste insuficient pentru profesia lor. Din aceasta cauza, acestia nu sunt deloc optimisti atunci cand vine vorba despre gasirea unui loc de munca.

Aceeasi situatie se regaseste si in alte centre universitare din tara. Peste tot, studentii se plang ca facultatea le este de prea putin folos atunci cand vine vorba de angajare.

Daca nu-si vor gasi curand un loc de munca in Romania, cei mai multi studenti sunt decisi sa plece peste granita. Studiul efectuat la Iasi arata ca 80% dintre tineri iau in calcul si posibilitatea de a-si gasi de lucru in alta tara. Cele mai apreciate profesii sunt cele de medic, inginer, specialist IT, avocat, economist, arhitect sau functionar bancar.


Articol original: http://www.a1.ro/news/social/facultatile-din-romania-fabrici-de-someri-141581.html

Mai vechi via StirileProTV: http://stirileprotv.ro/stiri/social/au-inceput-inscrierile-la-universitate-ce-facultate-faci-ca-sa-ai-viitor.html

http://stirileprotv.ro/stiri/social/au-inceput-inscrierile-la-universitate-ce-facultate-faci-ca-sa-ai-viitor.html

Foarte multi dintre absolventii de liceu se duc cu ochiii inchisi la facultati, gandindu-se la anii frumosi de studentie si deloc la ce-i asteapta dupa absolvire.

Cifrele privind somajul in randul tinerilor ar trebui sa-i puna pe ganduri.
Sunt peste 90.000 de someri sub 25 de ani. Mare parte sunt absolventi de facultate de anul trecut.
Majoritatea au ales facultatea fara sa se gandeasca daca domeniul respectiv e cautat. Nici universitatile nu ii incurajeaza sa faca alegerea potrivita, pentru ca scot la fel de multe locuri la concurs chiar si la specializarile care nu se mai cauta.
Au si motive, pentru ca salariile profesorilor se platesc in mare parte din taxele studentilor. Iar locurile platite sunt la multe facultati chiar si de trei ori mai multe decat cele bugetate de stat.
Absolventii facultatilor de matematica, fizica sau chimie sunt printre cei care isi gasesc mai greu de munca. Cel putin 35% dintre ei nu reusesc sa se angajeze, arata statisticile, insa Universitatea din Bucuresti scoate an de an la concurs acelasi numar de locuri pentru aceste specializari. Rectorul nu este ingrijorat ca tinerii se vor numara printre someri.
Bataia cea mai mare, de peste 40 pe loc, se da in fiecare an la facultatea de Administratie si Afaceri. Suna bine, iar absolventii vin la inscriere cu ganduri mari.
Cele mai multe oferte pe piata sunt insa pentru muncitorii calificati: soferi de camion, confectioneri, agenti de paza, sudori. Insa la Scolile de Arte si Meserii nu se mai duc demult adolescentii de bunavoie, ci doar daca ii repartizeaza calculatorul, ca o ultima solutie.
Facultatile Universitatii Bucuresti cer fiecarui candidat, la inscriere, urmatoarele acte:
- diploma de bacalaureat sau adeverinta;
- foaie matricola;
- certificat de nastere, in copie legalizata;
- adeverinta medicala tip;
- trei fotografii tip buletin;
- copie dupa buletin;
- chitanta de plata a taxei de inscriere.
Cei care sunt la a doua facultate si pe prima au facut-o pe un loc subventionat de la buget acum vor intra automat pe locurile cu taxa.
Inscrierile la principalele universitati din tara incep de luni, 12 iulie si se incheie pe 19 iulie.
Cele mai multe facultati organizeaza si o a doua sesiune de admitere, in toamna, in limita locurilor ramase neocupate dupa examenele de acum.

Stimati cititori

Ati absolvit o facultate si nu va baga nimeni in seama pentru ca nu exista o sansa pentru specializarea voastra?
Trimiteti detalii privind facultatea absolvita si noi ii scriem povestea, poate in felul acesta se mai micsoreaza numarul de nefericiti

Contact:  fabrici.dediplome@gmail.com

Facultatile de chimie, chimie industriala, fizica, biologie sunt adevarate fabrici de someri!

Mai mult ca sigur aveti cel putin 2-3 colegi de liceu ce au hotarat la un moment dat sa urmeze o facultate de chimie, fizica, biologie... Eu va spun sa-i sfatuiti sa nu faca acest pas! Pentru a fi si mai convingator va prezint niste statistici via balaur.ro

Dupa cum se vede cota de piata in ultimii 5 ani nu a deapasit 1% desi in fiecare an sunt >500 de absolventi in domeniile de mai sus si asta luat la nivel national.
Universitatile momesc viitorii studenti cu povesti de succes, dar sa nu uitam ca doar in chimie in ultimii  5 ani  s-au angajat in medie 5% din absolventi pe locuri ce necesitau studii superioare si nu neaparat chimie, iar din pacate in chimie (exclus cei din cercetare) cifra se apropie de 1%